Ediția a XII-a, 2009
CUVÂNT ÎNAINTE
„Dragostea pentru artă este cu atât mai fierbinte
cu cât cunoaşterea este mai perfectă.”
Leonardo da Vinci
Dacă Soarta muzicii în şcoală este hotărâtă, noi, generaţia de azi, de cadre didactice am reuşit să ne unim forţele şi în acest an şcolar pentru a fi împreună la o nouă lansare, a celui de al IV-lea volum de Studiilor de muzicologie şi pentru a ne prezenta studiile/lucrările noastre în cadrul Simpozionului Naţional pentru elevi şi cadre didactice. Interdisciplinaritatea în arta sonoră este tema menţinută şi pentru această sesiune, pentru a da posibilitatea mai multor doritori de autoperfecţionare să-şi prezinte preocupările în cât mai variate domenii artistice sau ştiinţifice care se intersectează cu artea sunetelor.
În noul volum sunt publicate treizeci şi şase de lucrări din care trei studii sunt ale elevilor clujeni şi ieşeni din liceele de artă. Acestă sesiune îşi propune să fie un bogat schimb de idei şi o aplecare cu un mare interes asuprea ştiinţei muzicii - istoria culturilor şi stilurilor muzicale, teoria şi analiza, etnomuzicologia, teoria interpretării şi a practicii vocale/instrumentale, estetica muzicală, critica muzicală, sociologia muzicală, psihologia muzicală, pedagogia muzicală etc. pentru cadrele didactice şi elevii din Cluj, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Piteşti, Tulcea şi Galaţi, Iaşi. Toţi aceşti participanţi sunt şi coautorii acestui volum. Trebuie remarcat faptul că familia noastră, a dascălilor preocupaţi şi de muzicologie se măreşte de la un an la altul, ceea ce ne face să sperăm că cercul nostru se va lărgi în timp.
Schimbul nostru de idei din 2009 va acoperi un spaţiu vast de prezentarea – de la apariţia trompetei la modalitatea de utilizarea a cântului bizantin în creaţia lui Paul Constantinescu, de la analizarea creaţiei vocale a lui Johann Sebastian Bach până la spiritul neoclasic în Concerto per archi de Viorel Munteanu sau de la prezentarea tehnicii violoncelistice de interpretare a micro-inervalelor până la împărtăşirea experienţelor didactice din domeniul psihologiei. Multe din creaţiile compozitorilor clasici sau romantici au fost în atenţia tinerilor masteranzi sau doctoranzi, reprezentând o etapă de aprofundare dicisivă în pregătirea lor profesională.
Şi în acest an, conform tradiţiei, invitaţii noştrii de onoare sunt mentorii, profesorii, colegii noştrii de la Universitatea de Arte George Enescu şi bineînţeles şi din alte şcoli de prestigiu sau din instituţii culturale ieşene: Filarmonica Moldova, Opera Naţională, Complexul Muzeal Moldova, Biblioteca Gheorghe Asachi, Centre Culturale etc.
Totuşi, trebuie semnalată o constatare, o neîmplinire a organizatorilor – numărul restrâns de elevi participanţi cu lucrări din ultimii ani. Dacă în anul 1999, la prima Sesiune de comunicări au fost prezentae cinsprăzece lucrări ale elevilor şi numai cinci ale cadrelor didactice, în ultimii ani raportul s-a schimbat, dar mult în defavoarea prezenţei elevilor la aceste schimburi de idei, de meditaţii asuprea creaţiei muzicale, a artei interpretative etc. Chiar dacă ţinuta ştiinţifică a unor încercări nu s-a ridicat la un nivel dorit, mult mai importantă este acea dorinţă a elevului de a descoperi o carte, de a o citi, de a reflecta asuprea celor descoperite în ea, de a încerca să-şi exprime opiniile pe o coală de hârtie şi chiar să şi le susţină în public. Totul nu poate fi decât un exerciţiu reuşit sau mai puţin reuşit, dar sigur încărcat de o dorinţă de a pătrunde în tainele, în labirintul artei sonore. Cred că noi, dascălii ar trebui să ne aplecăm cu mai multă dăruire asuprea formării personalităţii elevilor prin muzică şi pentru muzică, pentru lărgirea posibilităţilor de exprimare din sfera ştiinţei muzicale.
De noi, cadrele didactice depinde viitorul artei sonore ....
Profesor Maria Georgeta Popescu
CUPRINS
LAURA ALBU....................................................................................................................3
Wolfgang Amadeus Mozart - Concertul pentru vioară şi orchestră în la major, kv 219
IULIANA ALECU...............................................................................................................8
Frédéric Chopin – Scherzo no. 2, op. 31 în si bemol minor
CORNELIA APOSTOL.......................................................................................................11
Studiile pentru pian de Elise Popovici
Tineri interpreţi
LILIANA EUGENIA BACIU..............................................................................................19
Micro-intervalele - consideraţii metodice în tehnica violoncelistică
RAMONA BRUCĂR..........................................................................................................27
Sonata neomodală pentru pian a secolului XX. Béla Bartók – Sonata pentru pian
MANUELA BUCIUMAŞ....................................................................................................35
Joseph Haydn – părintele cvartetului de coarde
MONICA BUHAI...............................................................................................................38
Despre dirijat, dirijori şi arta lor
TEODORA BUIA, ANDRADA JUCAN..............................................................................45
Efectul sau defectul Mozart?
LUCICA CARAVANA.......................................................................................................52
Interdisciplinaritatea în arta sonoră
ELENA CIOBANU, EMILIA DRAGOMIR........................................................................61
Fizica şi muzica
OTILIA DAVID...............................................................................................................65
Johannes Brahms – Miniaturile pianistice op. 76 Klavierstückes
NICOLETA DĂRIESCU..................................................................................................73
Influenţa muzicii asupra inteligenţei emoţionale ale copiilor de vârstă şcolară mică
LUMINIŢA DUŢICĂ......................................................................................................77
Spirit neoclasic şi expresie modernă în Concerto per archi de Viorel Munteanu
IOANA ENOIU-PÂNZARIU, .........................................................................................89
Evoluţia temei cu variaţiuni în creaţia beethoveniană. 32 de Variaţiuni în do minor pentru pian
ANDREI ENOIU-PÂNZARIU........................................................................................98
Periodizări ale creaţiei beethoveniene pentru pian
HILDA IACOB............................................................................................................105
Învăţarea bazată pe proiect – aplicaţii în predarea disciplinelor muzicale teoretice
RAMONA MIRABELA IUŞCĂ...................................................................................109
Corul în oratoriile bizantine ale compozitorului Paul Constantinescu
GABRIELA MAREŞI..................................................................................................119
Rolul orelor de teatru în îmbunătăţirea abilităţilor de interpretare muzicală ale elevilor care studiază muzica
ROXANA OTA...........................................................................................................122
Heitor Villa-Lobos între originalitate şi influenţe
RALUCA PATRAŞ.....................................................................................................129
Sonata a III-a pentru vioară şi pian opus 45 în do minor de Edvard Grieg
VALENTIN PETRESCU.............................................................................................136
Aparatul respirator şi fiziologia respiraţiei
MARIN PÂNZARIU...................................................................................................142
Carl Maria von Weber – Creaţia pentru pian la patru mâini
RALUCA PÂNZARIU................................................................................................148
Alexander Skriabin – Repere stilistice
SIMONA ELISA POPA..............................................................................................155
Creaţia compozitoarei Myriam Marbé în contextul muzicii contemporane româneşti
IRINA POPEL...........................................................................................................162
Audiţia muzicală – Valenţe interdisciplinare
SANDA MIHAELA POPESCU..................................................................................167
Muzica – atitudine interdisciplinară
DANIEL RENATO RIDICHE....................................................................................170
Genul mozartian – dialectica introducerii de personaje tip operă seria într-o operă comică
AXINIA SANDU.....................................................................................................179
Preocupări de didactică muzicală şi concepţii pedagogice până la George Breazul
SERGIU SANDU.....................................................................................................184
Apariţia trompetei
ANAMARIA GEORGIANA SÂRBU........................................................................189
Privire generală asupra creaţiei corale româneşti pentru copii
VALENTIN SÂSÂIAC............................................................................................ 195
Concepţia lui George Breazul în realizarea reformei învătământului muzical românesc
ELENA SCHIMBINSCHI.........................................................................................203
Valenţele educativ-formative ale învăţământului instrumental
DELIA SIMIONESCU..............................................................................................206
Sonatele pentru pian şi violoncel de Ludwig van Beethoven
CORNEL SOLOVĂSTRU........................................................................................209
Johann Sebastian Bach – geniu al Barocului
ADINA ŞUŞNEA.....................................................................................................219
Muzicieni gălăţeni. Ipostaze creatoare
MARIA TORONCIUC ............................................................................................224
Georg Friedrich Haendel – Sonatele pentru vioară şi basso continuo, opus 1